Poate prea departe
s-a ajuns
Și lipsa ta-mi aduce doar
durere în plus
Emoții prin cablu
Dar acolo tu nu
ești și eu nu-s
N-am fost perfect
Dar nici tu n-ai fost
punând puncte fără rost
E prima dată
când poți să cazi
Când poți să cazi
de jos în sus
Și mi-ai lăsat jurnalul
dar ai șters finalul
Sunt sticle pe asfalt
când visele se sparg
Și se transformă
în amintiri
Te rog să nu mai spui
că o sa pleci
Spre marea albastră
Și că fereastra ta
este mai mult decât
un drum spre cer
Te rog să nu mai spui
că a murit
iubirea noastră
Și că de astăzi
o să te simt
în picături de ploaie
Tu nu mă crezi dar știu
ce ascund ochii tăi
Te simt
din ale inimii bătăi
Câțiva centimetri între noi
nu mai dăm înapoi
Și-mi amintesc
c-ai spus de atâtea ori
Că nu e nici o diferență
să urci sau să cobori
Scările spre nicăieri
uneori ne duc
mai sus de nori
Și mi-ai lăsat jurnalul
dar ai șters finalul
Sunt sticle pe asfalt
când visele se sparg
Și se transformă
în amintiri
Te rog să nu mai spui
că o sa pleci
Spre marea albastră
Și că fereastra ta
este mai mult decât
un drum spre cer
Te rog să nu mai spui
că a murit
iubirea noastră
Și că de astăzi
o să te simt
în picături de ploaie
Spune-mi
chiar te rog tu
spune-mi
Că nu sunt nebună
Și ca vom fi
Una
Și nicio furtună
N-o să poate stinge
două priviri
Te rog să nu mai spui
că o sa pleci
Spre marea albastră
Și că fereastra ta
este mai mult decât
un drum spre cer
Te rog să nu mai spui
că a murit
iubirea noastră
Și că de astăzi
o să te simt
în picături de ploaie